Implantologia este ramura stomatologiei a cărei menire este înlocuirea dinților lipsă sau afectați de carii, accidente sau de boala paradontală. Înlocuirea dinților pierduți nu este doar o problemă medicală sau de igienă dar și un mod de a ne recâștiga încrederea în noi și mai ales, de a ne elibera de complexe în relațiile cu cei din jur.  De aceea, implantologia a devenit una dintre cele mai prețuite proceduri stomatologice.

Implantul dentar reprezinta radacina unui dinte artificial. In cazul in care un dinte natural a trebuit sa fie extras in zona respectiva se fixeaza un implant. Implantul dentar este de fapt un surub de titan care este fixat prin tehnici speciale la nivelul osului maxilar sau mandibular.

Tratamentul stomatologic care presupune folosirea implantelor are citeva etape distincte si se poate intinde pe o perioada de timp cuprinsa intre 3-9 luni.Succint aceste etape sunt:

• fixarea in os a implantului propriu-zis
• acoperirea cu bontul de vindecare
• executie de coroane provizorii daca e cazul
• executia lucrarii definitive
• monitorizarea periodica prin controale si radiografii

Fixarea implantului dentar poate necesita manopere chirurgicale auxiliare cum ar fi plastia osului prin aditie de os sau remodelarea  chirurgicala a sinusului maxilar.

Implantul dentar reprezintă o variantă de tratament ce poate fi aplicată fiecărui adult care are o stare de sănătate moderată sau bună însă nu se vor putea aplica implante copiilor și adolescenților, motivul fiind creșterea incompletă a oaselor. De asemenea se contraindică aplicarea implantelor la pacienții cu o stare gravă de sănătate ( cancer, diabet de tip I, etc.).

Ce este tratamentul endodontic (tratamentul de canal) ?

Endodonția este o specialitate stomatologică, care urmărește tratarea afecțiunilor pulpei dentare, adică a nervului și a ligamentelor care se află în interiorul dintelui. Dintele sănătos nu este o structură compactă, el este făcut din mai multe straturi. La exterior este o substanță dură, smalțul, după care urmează un strat de dentină, iar în interior se află un țesut moale, așa numită pulpă dentară. Când medicul stomatolog constată că un dinte este cariat sau avariat de un accident, el va elimina țesutul inflamat sau infectat, așa zisul ”nerv”, printr-un tratament endodontic  (tratament de canal).

Cum aflu dacă am nevoie de un tratament endodontic (tratament de canal) ?

Durerea este primul semnal. O durere care apare brusc și nu cedează rapid, sau jenă la masticație și când strângem din dinți. Cu toate astea, există și dinți care nu dor. Asta înseamnă că nervul a fost atât de afectat încât nu mai reacționează.

De ce este nevoie de un tratament endodontic (tratament de canal) ?

Pentru că pulpa infectată sau inflamată provoacă în primul rând durere intensă și sensibilitate la cald sau rece și în al doilea rând pentru ca ignorarea problemei poate duce la agravarea situației. E bine de știut că dintele continuă să trăiască și după scoaterea pulpei, hrănindu-se de la țesuturile din jur. După scoaterea pulpei, canalul va fi obturat, și se va realiza o plombă  sau chiar coroană dentară daca este indicat.

Ce este ortodontia?

Ortodonția este o specialitate stomatologică ce are ca obiect corectarea poziției dinților pe arcadele dentare și, în general, a anomaliilor stomatologice. Pentru a remedia aceste neajunsuri, medicul recomandă purtarea unor aparate ortodontice care  funcționează prin aplicarea unei presiuni ușoare asupra dinților și maxilarelor, corectând în timp defectele.

De ce este necesară purtarea unui aparat dentar ortodontic?

Tratamentul ortodontic nu îmbunătățește numai aspectul estetic, dar influențează sănătatea dinților, pentru că niște dinți înghesuiți sau strâmbi nu pot fi curățați corespunzător și de aceea ei pot deveni depozite de bacterii, care să provoace ulterior carii. Modul  în care mestecăm alimentele influențează sănătatea dinților și a sistemului digestiv, așa că niște dinți aliniați corect vor procesa hrana corect și vor permite păstrarea unei igiene orale cât mai bune.

Cum funcționează aparatele ortodontice mobile?

Se numesc aparate mobile pentru că pot fi scoase atât de doctor cât și de pacient. Ele se fixează pe arcadele dentare cu ajutorul unor croșete sau gutiere, iar cu ajutorul unor șuruburi sau elemente din sârmă se asigură deplasarea dinților spre poziția corectă. Aceste aparate dentare se poartă în permanență, unele putând fi scoase în timpul meselor. O alta categorie de aparate mobile o reprezintă  aparatele funcționale. Acestea se mișcă în cavitatea bucală, astfel că pacientul trebuie să stea cu gura închisă atunci când le poartă. De obicei, ele se folosesc în timpul nopții, sau atunci când pacientul nu e nevoit să vorbească.

Ce este un aparat ortodontic fix?

Aparatul fix este un dispozitiv complex și scump, ce poate fi pus și scos doar de către medicul stomatolog. Acesta se fixează cu ajutorul unor inele (numite bracket-uri) realizate din diverse materiale precum metalul, ceramica sau plasticul. Aparatul funcționează datorită unui arc ce împinge dinții spre poziția dorită.

Ce este contenția?

Din momentul în care îndepărtăm aparatul, dinții au tendința de a reveni la poziția de dinaintea tratamentului, de aceea este nevoie de acest procedeu, care asigură stabilizarea dintelui pe poziția corectă și o reechilibrare musculară.

• Igiena orala

Igiena orala este cea mai importanta metoda de profilaxie. Placa dentara se acumuleaza pe suprafata dintilor dupa fiecare masa. Daca nu este indepartata prin periaj activ, aceasta se va calcifica transformandu-se in tartru dentar.

Principalul obiectiv al igienei orale este indepartarea placii dentare de pe suprafata dintilor si prevenirea depunerii acesteia printr-un un periaj dentar regulat si corect (minim de 2 ori pe zi), folosirea atei dentare si a apelor de gura

• Controale periodice regulate

In timpul controlului periodic, medicul stomatolog poate depista carii incipiente de care pacientul nu este inca alertat sau poate descoperi semne initiale ale unei imbolnaviri gingivale.

Controalele periodice ar trebui efectuate cel putin de 2 ori pe an si chiar mai des daca situatia clinica o cere.

• Sigilarea santurilor si fosetelor

Aceasta metoda preintampina stagnarea microbilor si a placii dentare in santurile si fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor.

Santurile si fosetele sunt un loc predilect in care placa se poate forma si acumula deoarece sunt dificil de igienizat. Sigilarea presupune aplicarea unor materiale compozite fluide in interiorul santurilor si fosetelor care dupa intarire vor “inchide” aceste spatii.

Sigilarea santurilor si fosetelor unui molar

Sigilarea se executa pe molarii si premolarii definitivi ai copiilor imediat dupa ce acestia au erupt.

• Fluorul si fluorizarea

Fluorul este un mineral care ajuta la intarirea smaltului, pe care il face mai rezistent la actiunea cariilor.

Fluorizarea dintilor reduce riscul apariţiei cariilor dentare şi poate opri progresia cariilor deja existente dacă este făcută sub supraveghere medicală.

Despre caria dentară
Caria dentara este un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui constituind, prin complicatiile sale, cea mai frecventa cauza de pierdere a dintilor.
Structura dintelui prezintă 4 componente, respectiv: smalţul (partea cea mai dură din exteriorul dintelui), dentina (partea mai puţin dură, de consistenţă osoasă, de sub smaţ şi cement), cementul (partea cu care dintele este fixat în osul alveolar) şi pulpa dentară (partea moală a dintelui din interior, ce conţine nervii şi vasele sangvine).
In fazele incipiente, ea nu poate fi observata decat de catre medicul dentist; atunci cand prezenta cariei este sesizata si de pacient, leziunile sunt deja avansate. De aici rezulta importanta controalelor periodice la cabinet, pentru a putea surprinde imbolnavirea in stadiul incipient. Cu cat caria este surprinsa mai devreme, cu atat sacrificiul dintilor este mai mic, tratamentul este mai simplu, mai putin costisitor si necesita mai putine sedinte.

La inceput, caria se manifesta ca o simpla coloratie maronie a dintelui. Ulterior apare o cavitate, care continua sa se mareasca. Daca procesul evolueaza apare si inflamatia pulpei dentare , ceea ce duce la necesitatea indepartarii acesteia si la obturarea canalelor radiculare .
Care sunt principalele cauze ale aparitiei cariilor dentare ?
Caria dentara apare ca urmare a actiunii a 3 categorii de factori :
1. Factorul infectios
Cavitatea bucala contine o mare varietate de bacterii dintre care: Streptococcus mutans si Lactobacilul sunt cele mai importante dintre acestea.
Bacteriile se acumuleaza pe dinti sau gingii in special in locurile unde placa dentara este mai greu de indepartat :
o Santurile si fosetele de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
o Spatiile dintre dinti cunoscute si ca spatii interproximale

2. Factor alimentar
Factorul alimentar este reprezentat de alimentele bogate in zaharuri sau carbohidrati. Bacteriile din cavitatea bucala transforma aceste zaharuri in acizi printr-un proces numit fermentatie acida. Acesti acizi vor distruge treptat smaltul si dentina rezultand caria dentara.

Daca sunt lasati in contact cu dintele pentru mai mult timp, acizii vor ataca structurile dure ale dintelui (smaltul, dentina) provocand demineralizarea acestora.
Cand demineralizarea continua pentru o perioada mai lunga de timp, smaltul si dentina vor pierde cantitati insemnate de substante minerale, lasand in urma matricea organica, extrem de moale. Datorita consistentei slabe, matricea organica se va dezintegra, formandu-se o cavitate.
Mai mult, placa dentara se dezvolta in special in zonele greu de igienizat unde alimentele bogate in zaharuri raman pe dinti.

3. Terenul sau calitatea si duritatea tesuturilor dentare
Cuvantul “teren” se refera la calitatea si duritatea tesuturilor dentare (smalt, dentina, cement). Anumite boli sau tulburari genetice pot afecta calitatea smaltului sau dentinei crescand astfel riscul aparitiei cariilor. In asemenea situatii, dintii devin mult mai vulnerabili deoarece smaltul care ii acopera nu mai poate sa-i protejeze eficient.
Dentina si cementul sunt mult mai susceptibile la aparitia cariilor decat smaltul pentru ca au un continut mineral mult mai scazut. Cand suprafata radacinii este expusa, cariile se dezvolta mult mai rapid pentru ca radacinile dentare sunt acoperite de cement.
Anatomia fiecarui dinte este un alt factor care poate favoriza aparitia cariilor. Dintii cu santuri si fisuri mai adanci pe suprafata ocluzala pot dezvolta mai repede carii deoarece acesta este un loc in care placa dentara se poate forma cu mai mare usurinta. De asemenea, cariile dentare se formeaza si in locuri in care resturile alimentare stagneaza intre dinti.

Tratarea cariilor
În fază incipientă, cariile pot fi tratate foarte ușor, prin aplicarea unei soluții cu fluor care opreste degradarea dintelui. Atunci cand caria a ajuns la nivelul în care creează o „gaură” în stratul dentar, țesutul dentar infectat este îndepartat și umplut printr-o obturație (plombă). Cazurile nefericite în care o carie a avansat prea mult necesită tratament de canal. Acesta reprezintă înlăturarea nervului și sigilarea dintelui, acoperirea sa cu o coroană dentară sau restauratea dintelui.

Pedodontia este ramura stomatologiei ce se ocupa cu tratamentul copiilor cu varste mici. Dintii permanenti ai unui copil  o sa fie mai frumosi si mai sanatosi daca si dintii de lapte au fost ingrijiti si tratati cand a fost cazul. Educatia pentru o igiena orala corecta trebuie inceputa inca din copilarie. Parintii au un rol important in aceasta perioada a vietii copilului.

Prima vizită ar trebui să fie una de acomodare, copilului să îi fie prezentate scaunul stomatologic și instrumentele, să ia contact direct cu noul mediu ce poate fi destul de intimidant la început și să se stabilească o relație de prietenie bazată pe încredere, atât între medicul pedodont și copil, dar și între pedodont și părinte. Scopul acestei  vizite este ca cei trei să formeze o echipă, în care fiecare să aibă un rol și sarcini bine stabilite, pe care să încerce pe cât posibil să le ducă la bun sfârșit.

Dintre manoperele nedureroase si chiar prietenoase cu cu cei mici amintesc periajul profesional, sigilarile santurilor si fosetelor sau fluorizarile.

• Sigilarea este metoda de izolare a suprafetei dentare de mediul cavitatii bucale cu scopul de a preveni formarea cariilor.Cu alte cuvinte, se aplica un strat fin de material pe suprafata dintelui si astfel scade potentialul de retentie a alimentelor. Integritatea sigilarilor se poate verifica in primul rand vizual de catre parinte deoarece acestea au culori diferite de ale dintelui, dar recomandarea este sa fie evaluate de pedodont macar o data pe an.
• Fluorizarea este metoda prin care se suplimenteaza cantitatea de fluor la nivelul smaltului cu scop profilactic. Este recomandata in mod deosebit copiilor.

La inceput dintele sanatos este implantat in os sanatos acoperit de o gingie sanatoasa. Boala parodontala se dezvolta astfel:

– STADIUL 1 – gingivita ( apare sensibilizarea si sangerarea gingiilor)

– STADIUL 2 – parodontita incipienta ( + tartru, pungi parodontale intre gingie si dinte)

– STADIUL 3 – parodontita medie ( + distructia osului)

– STADIUL 4 – parodontita avansata ( + mobilitate dentara, rezultand pierderea dintelui)

Gingivita  reprezinta  inflamatia  gingiilor.  Acest lucru apare atunci cand gingia din jurul dintelui devine foarte rosie si umflata. Adesea aceste gingii sangereaza atunci cand sunt periate in timpul curatarii dintiilor. Gingivita netratata se poate transforma in boala parodontala. In cazul in care boala este lasata netratata pe o perioada lunga de timp, tratamentul poate deveni mai dificil.

Parodontoza are drept cauza principala placa dentara – pelicula compusa in principal din bacterii. Placa dentara se formeaza pe dinti atunci cand amidonul si zaharurile din alimente interactioneaza cu bacteriile care se afla in gura in mod normal.

Placa dentara care ramane pe dinti mai mult de doua – trei zile se poate intari sub linia gingiei, formandu-se tartrul. Tartrul face ca placa dentara sa fie dificil de inlaturat si actioneaza ca un rezervor pentru bacterii. Mai mult, nu se poate scapa de tartru prin periajul dintilor si folosirea atei dentare – este nevoie de un detartraj profesional pentru a-l indeparta.

Factori favorizanti parodontozei:

–          Placa bacteriana

–          Tartrul (prin actiunea sa mecanica, dar si prin mentinerea bacteriilor in contact cu gingia)

–          Factorul genetic (o predispozitie pentru afectiuni parodontale)

–          Fumatul (atat prin efectul local asupra tesuturilor cavitatii orale, cat si prin actiunea sa generala)

–          Aranjarea defectuoasa a dintilor pe arcada si ocluzia (este necesar un tratament ortodontic ajutator)

–          Tratamentele neadecvate, care nu se pot igieniza corect

–          Trauma ocuzala (dinti supusi la forte mai mari decat ar trebui)

–          Afectiuni generale de sanatate

Noi ne ocupam in special de prevenitea aparitiei bolii parodontale prin inlaturarea factorului etiologic, placa bacteriana, astfel are loc prevenirea afectarii gingivale prin masuri profilactice, tratam gingivitele, parodontitele si mobilitatea dentara..

Tratamentul parodontozei precoce este foarte important, iar scopurile lui sunt prevenirea distrugerii parodonțiului, eliminarea infecției, prevenirea mobilizării dinților. In funcție de gradul de gravitate a bolii, medicul dentist din cabinetul stomatologic stabilește un program terapeutic.